X

Cele 14 tipuri esentiale de escalada 1

Escalada sau catararea este o activitate practicata peste tot in lume, iar datorita popularitatii sale, s-au inventat numeroase tipuri de catarare, din motive dintre cele mai diverse. Majoritatea oamenilor cred ca exista numai doua sau trei tipuri de escalada: catararea cap de coarda, boulderingul si alpinismul. Insa exista mult mai multe metode si tipuri de catarare decat acestea, unele destul de similare, iar altele cu adevarat unice.

Cu indiciile pe care le vei regasi mai jos vei afla prin ce anume difera intre ele aceste tipuri de catarare si il vei putea alege pe cel care te atrage cel mai mult.
Daca vrei sa te apuci de catararea pe stanca, nu va trebui sa iti bati prea mult capul cu toate tipurile de escalada de mai jos. Cele mai comune tipuri de catarare sunt boulderingul, catarea cap de coarda si catararea in mansa si exista sali de escalada peste tot in lume unde poti invata despre acestea.

Daca practici cel putin unul dintre aceste trei tipur de escalada, vei sti aproape totul si despre celelalte stiluri listate mai jos, cu exceptia celor care implica gheata.

1. Boulderingul

Cele 14 tipuri esentiale de escalada 2

Boulderingul este un tip de escalada solo, care nu necesita coarda. Spre deosebire de catararea cap de coarda, sau de alte forme similare de catarare, in bouldering nu vei avea pe nimeni cu tine pe perete care sa te ajute. Bineinteles, cu exceptia cuvintelor de incurajare ale celor de jos. Desi boulderingul la duo este distractiv, e destul de rar intalnit.

Exista sali de bouldering indoor si zone de bouldering outdoor peste tot in lume.
Inaltimea maxima a unui perete de bouldering va fi de aproximativ 4 metri, iar inaltimea medie ajunge in general la aproximativ 3 metri.
Salile de bouldering indoor ofera diferite trasee de catarare, cu grade diferite de dificultate si sunt prevazute cu o saltea mare de siguranta, pentru situatiile in care alpinistul poate cadea. Boulderingul outdoor va necesita, in general, ca cel care se catara sa aiba saltele gonflabile pentru eventualele cazaturi.

Exista incaltaminte destinata anume boulderingului, conceputa special pentru trasee scurte si abrupte, sau pentru precizie la surplombe. Boulderingul este una dintre cele mai comune forme de catarare.

2. Highballing (Catararea la inaltime mare)

Highballingul este exact acelasi lucru cu boulderingul, doar ca mult mai riscant. Daca la bouldering inaltimea maxima este de 4 metri, la highballing se va urca fara coarda un perete sau o stanca a carei inaltime este cuprinsa intre 4 si 13 metri.

In unele cazuri exista pereti artificiali pentru highballing, amplasati deasupra unei plase sau saltele mari, insa in general traseele de highballing sunt greu de gasit in mediu artificial. Saltelele nu sunt folosite acest tip de catarare, pentru ca ele devin inutile la inaltime mare. Highballingul poate fi, ca atare, un stil destul de periculos.

3. Solo integral

Cele 14 tipuri esentiale de escalada 3

La fel ca si in cazul boulderingului si highballingului, nici cei care practica stilul solo integral nu folosesc o coarda, iar acest stil de catarare este probabil cel mai periculos dintre toate cele existente. Nu este doar o parere, ci o realitate sustinuta de numarul mare de alpinisti care si-au pierdut viata in timpul unei catarari solo integral.
Boulderingul se transforma in solo integral atunci cand alpinistul se catara fara coarda la o inaltime de peste 13 metri. Tot solo integral poate fi considerat si un traseu highball (cu o inaltime cuprinsa intre 4 si 13 metri) dificil si deci mai periculos, din cauza traseului si tehnicilor ce se impun.

Probabil cel mai cunoscut alpinist din lume care practica solo integral este Alex Honnold, cel care a si stabilit recordul pentru catararea pe traseul Bear’s Reach din Lover’s Leap, o stanca de granit din California, cu un timp de 4 minute si 15 secunde, fara coarda. Traseul are o inaltime de aproximativ 122 de metri.

4. Catararea cap de coarda

Cerintele stilului de catarare “cap de coarda” pot fi subintelese chiar din denumirea sa. Catararea cap de coarda necesita un leader care sa stabileasca traseul, trecand coarda prin asigurarile care sunt prinse ferm in perete sau in stanca. Pentru catararea cap de coarda poate fi folosit si echipamentul mobil de catarare, care este detasabil si nu ramane fixat in stanca. Exista diferite tipuri de escalada cap de coarda, printre care si escalada sportiva si escalada traditionala (trad).

In timp ce capul de coarda se catara pe traseu, o alta persoana aflata la baza peretelui – asigurator de coarda sau secund – il va ajuta cu eliberarea corzii sau cu tractiunea de coarda (filaj), dupa cum i se cere de catre capul de coarda.
Capul va prinde apoi coarda in asigurari pentru a permite si celorlalti alpinisti de sub el sa se catere, cu un risc mai mic de cadere. Cea care il ajuta pe alpinist sa nu cada este, evident, coarda.

5. Alpinismul

Ceea ce americanii numesc mountaineering, in Europa poarta numele de alpinism. Alpinismul sau mountaineering-ul este oarecum similar cu drumetiile pe munte, cu exceptia faptului ca este mai solicitant fizic, ca urmare a tehnicilor diferite care trebuie folosite in anumite situatii, astfel incat sa poti parcurge traseul in siguranta.

Alpinismul se face adesea in grup, pentru ca munca de echipa si sustinerea este in general un factor vital in ceea ce priveste siguranta si avansarea. Poate fi o activitate cu o durata de cateva ore, sau poate fi vorba despre o expeditie care dureaza zile, saptamani sau chiar luni. Pentru a urca Muntele Everest, de pilda, o persoana obisnuita necesita in jur de doua luni pentru a ajunge de la baza muntelui pana la varf.
Muntii ofera tipuri diferite de probleme, in functie de terenurile diferite pe care le ofera si de conditiile generale, in comparatie cu traseele verticale de catarare obisnuite. In timpul unui traseu de alpinism poti da peste gheata, zapada si diferite tipuri de stanca. Tocmai de aceea e posibil sa ai nevoie de tehnici diferite si de echipament tehnic divers.

Pentru a ajunge dintr-o zona in alta, poate fi necesar – pe acelasi traseu – de catarare pe gheata, mers pe ghetari, catarare normala in cap de coarda si poate chiar zone de bouldering.
Alpinismul este destul de periculos din pricina provocarilor pe care le poate scoate in cale: ghetari, caderi de pietre, avalanse si crevase – toate punand probleme diferite. In plus, atunci cand ajungi la altitudini din ce in ce mai mari, aerul devine mai rarefiat iar conditiile meteo pot deveni mai neprietenoase.

6. Escalada sportiva

Escalada sportiva este un tip de catarare cap de coarda. La fel ca si in cazul acesteia, exista asigurari prinse in stanca, menite sa protejeze alpinistii de cadere. Aceste asigurari sunt prinse de capul de coarda si au in general o distanta de 3-5 metri intre ele.
Alpinistul va folosi o bucla pentru a prinde coarda de pitonul atasat de perete. O bucla este compusa din doua carabiniere prinse intre ele printr-o bucata groasa de material. La finalul traseului, alpinistul va avea o asigurare pusa de capul de coarda, ce consta in doua sau trei pitoane si inele de rapel.

Obiectivul escaladei sportive este sa se concentreze pe tehnica, forta, activitate cardio si miscari de gimnastica, spre deosebire de unele metode de catarare care se concentreaza pe aventura si risc ca factori majori – de pilda solo integral sau alpinism.
Multe persoane care practica escalada cap de coarda sunt mai inclinate sa faca escalada sportiva decat catarare traditionala (trad), datorita confortului. In escalada sportiva e necesar mai putin echipament, nu ai prea multe de retinut cu privire la ancorele din perete, este mai usoara decat catararea traditionala dar totusi destul de provocatoare, si este perceputa mai degraba ca un antrenament pentru corp, decat pentru minte.

7. Catararea traditionala (naturala, trad)

Asa cum am spus deja, catararea traditionala este un alt tip de escalada cap de coarda, cu deosebirea ca la stilul trad asigurarile care sunt prinse in perete sunt scoase odata ce traseul a fost parcurs.

Alpinistii care se catara in stil traditional nu au nevoie doar de carabiniere, ci si de alte tipuri de echipamente care sa ii ajute sa se prinda de perete, precum came, nuci si alte accesorii mobile de asigurare. Acestea se prind in crapaturile si crevasele de pe perete.
La finalul traseului, un alpinist ce practica stilul de catarare trad va trebui in general sa isi construiasca singur o ancora de asigurare, cu echipamentul pe care il are la el. Insa exista si trasee care au puncte de asigurare cu doua sau trei pitoane sau cu inele de rapel.

8. Catararea in mansa (top rope)

Cele 14 tipuri esentiale de escalada 4

Escalada top rope sau “in mansa” este in mod cert una dintre cele mai sigure forme de catarare. Pentru acest stil exista sau se construieste in varful traseului un tip de ancora – fie din pitoane, fie dintr-un copac, o piatra sau bolovan. Coarda coboara prin aceasta asigurare pana la alpinist si ajunge la baza traseului, pana asiguratorul de coarda.

La catararea in mansa va trebui sa ai acces la varful traselui fara sa fii nevoit sa te cateri pana acolo, de obicei printr-o drumetie sau printr-o alta metoda usoara de acces, astfel incat sa poti ancora coarda in varful peretelui.
Alpinistul nu va risca sa cada prea mult in gol in cazul in care face o greseala, pentru ca va fi protejat de asiguratorul de coarda si de punctul de asigurare din varful traseului.

9. Catararea pe trasee Aid

Escalada pe trasee Aid este orice tip de catarare care necesita folosirea de echipament sau de accesorii, care il vor ajuta pe alpinist sa urce mai departe pe perete.
Ideea acestui tip de escalada este ca alpinistul sa isi foloseasca echipamentul pentru a-l asista in catarare cat mai mult posibil, dar nu neaparat pentru siguranta.
Boulderingul, highballingul si solo integral sunt stiluri care nu necesita un gen anume de echipament precum pitoane, inele sau carabiniere in perete si de aceea nu sunt clasificate drept escalada asistata.

10. Escalada libera

Escalada libera – cunoscuta si ca escalada fara ajutor direct – descrie orice tip de escalada fara echipament de catatare care sa ajute alpinistul sa avanseze pe traseu. Insa folosirea echipamentului din motive ce tin de siguranta este permisa in escalada libera.
De aceea boulderingul, escalada sportiva, escalada solo integral, higballingul si escalada traditionala sunt toate variante de escalada libera. Catararea libera este opusul catararii asistate (aid).

11. Solo cu coarda

Escalada solo cu coarda este un stil de catarare fara partener, ce se bazeaza pe folosirea corzii pentru protectie. Pot fi folosite si alte echipamente daca alpinistul are nevoie de ajutor, moiv pentru care solo cu coarda poate fi o forma de escalada libera sau de escalada aid.
Solo cu coarda este similar stilului solo integral, insa implica mai putine riscuri datorita protectiei oferite de coarda. Cu toate acestea, solo cu coarda este mai riscant decat catararea cu coarda alaturi de un partener sau de un grup.

Desi este o varianta mai sigura decat solo integral, este mult mai enervanta decat majoritatea celorlalte tipuri de catarare, pentru ca o parte din traseu trebuie sa fie escaladata de doua ori, dat fiind ca dupa adaugarea unei ancore de asigurare, alpinistul trebuie sa revina pentru a scoate ancora anterioara.

12. Escalada multi-pitch

Escalada multi-pitch reprezinta orice forma de escalada care presupune puncte de regrupare, in care alpinistul se poate opri pe parcursul traseului.
In general, leaderul grupului se va atasa chiar el de ancora de regrupare si va pune echipamentul pe care il vor folosi si ceilalti alpinisti de mai jos.

13. Solo Deep Water (SDW) sau Psicobloc

Catararea psicobloc este acel tip de escalada in care alpinistul foloseste apa de la baza stancii urcate ca plasa de siguranta in cazul unei caderi. Catararea psicobloc este foarte similara cu boulderingul, highballingul si cu solo integral, insa nu este la fel de periculoasa ca ultimele doua pentru ca apa va prelua mare parte din riscuri in cazul unei caderi. Insa cei care vor sa faca escalada psicobloc trebuie sa se asigure ca apa nu are o adancime mica si ca nu sunt bolovani pe dedesubt.

Exista putini pereti artificiali de escalada SDW, iar in general acest stil se practica pe faleze marine, sau stanci situate deasupra limitei de reflux, desi mai rar se practica si deasupra raurilor si lacurilor de acumulare.
Exista multe locuri in lume renumite pentru locatiile de escalada psicobloc, printre acestea numarandu-se si Devon, Majorca, Calanques, Irlanda, Sardinia, Spania, Grecia, dar si Texasul.

14. Escalada pe gheata

Cele 14 tipuri esentiale de escalada 5

Pentru catararea pe gheata se folosesc de obicei pioleti, coltari, corzi si echipament de protectie, iar alpinistul se catara pe cascade, stanci si lespezi inghetate, precum si pe alte terenuri similare. Exista doua tipuri de escalada pe gheata:

  •  Escalada pe gheata alpina
  •  Escalada pe apa inghetata

Motivul pentru care aceste tipuri de gheata sunt considerate diferite este ca gheata alpina este reprezentata de precipitatii inghetate, in timp ce apa inghetata este un curs de apa inghetat.
Stilurile de escalada pe fiecare tip de gheata difera, la fel ca si gradele de dificultate.

Escalada pe gheata alpina

Gheata alpina se gaseste pe munti si, in principiu, ea trebuie escaladata pentru ca alpinistul sa ajunga pe varful muntelui. Ca atare, este un gen de escalada folosita in alpinism.
Gheata alpina este mai usor de escaladat decat apa inghetata, dar in general este vorba despre trasee mai lungi decat in cazul majoritatii zonelor cu apa inghetata.

Escalada pe apa inghetata

Apa inghetata este escaladata de catre cei care vor sa isi testeze tehnica si in principiu este reprezentata de o cascada inghetata.

Catararea pe gheata este un tip de escalada cap de coarda, ce poate fi facuta in perechi, cu o coarda in care unul dintre alpinisti este ancora. Pentru avansarea pe gheata se foloseste pioletul. Catararea pe gheata este considerata sport extrem.

Sursa: https://rockclimbingcentral.com/the-14-different-types-of-climbing/

0
    0
    Cosul tau
    Cosul tau este golInapoi la magazin