12 lucruri pe care nu le stiai despre zborul cu parapanta

Primul lucru pe care oricine ar trebui sa il stie despre paragliding, sau despre zborul cu parapanta, este ca e o experienta incredibil de intensa! Pana si pentru cei care au probleme legate de teama de inaltime, senzatia pe care o ofera un zbor cu parapanta odata ce te-ai lansat de pe un deal sau un munte sau de pe orice fel de terasa si te afli in aer, va fi experienta vietii!

Daca vrei cu adevarat sa incerci un zbor cu parapanta, dar din diferite motive – poate teama, poate emotii, poate prejudecati… – nu indraznesti niciodata sa o faci, iata mai jos cateva lucruri interesante despre parapantism, pe care in mod cert vei vrea sa le stii si care iti vor starni si mai mult curiozitatea de a trai experienta pe pielea ta.

1. Nu trebuie confundat cu zborul cu deltaplanul

Principala diferenta dintre zborul cu o parapanta si cel cu deltaplanul tine de forma aripii si de designul acesteia. Deltaplanul este o structura solida cu aripi, care utilizeaza o rama din aluminiu pentru a crea o aripa in forma de V care seamana cu un bombardier stealth. Parapantele sunt structuri ce au forma unei aripi usoare, fara cadru interior si care, odata umflate, capata o forma eliptica. Pentru ca au o viteza de zbor mai mica, ele sunt mult mai ingaduitoare decat deltaplanul, curba de invatare fiind, tocmai de aceea, mai putin abrupta in general in cazul parapantei.

De asemenea, parapantele se impaturesc foarte simplu in rucsacuri mici, astfel incat le poti lua cu tine atunci cand mergi intr-o drumetie pe munte si sa cobori apoi cu parapanta, mai ales atunci cand esti obosit de la urcarea pe munte sau vrei sa ajungi mai repede la altitudine mai mica.

2. Nu trebuie confundat cu parasailingul

Dispozitivile de zbor pentru parasailing sunt practic niste parasute, care sunt ridicate in aer cu ajutorul barcilor aflate pe mare sau pe lacuri. Ele nu ajung niciodata la o inaltime mai mare de 100 de metri cel mult. Designul aripii unei parapante este mai degraba asemanatoare celui al unui 747 decat al unei parasute – este conceput in asa fel incat sa prinda curentii termici ascendenti si sa se ridice prin aer, nu doar ca cada usor pe pamant. Experienta este astfel mult mai dinamica, motiv pentru care pilotii de parapanta se numesc piloti, iar cei care fac parasailing nu au vreo denumire speciala.

3. Nu este atat de periculos pe cat pare

Inainte sa incerci sa zbori cu parapanta vei crede in mod cert ca este unul dintre acele lucruri pe care le fac in general impatimitii de adrenalina si sinucigasii nebuni. Iar tu probabil ca nu te afli in niciuna dintre aceste categorii…
Insa, spre surpriza multora, parapanta este unul dintre cele mai sigure sporturi in aer. In primul rand esti conectat de aripa cu cel putin 30 de corzi, fiecare dintre acestea fiind suficient de puternica incat sa iti sustina intreaga greutate. Exista riscul ca aripa sa se deformeze si/sau sa cedeze in timpul zborului, dar aceasta situatie este intalnita destul de rar si in general apare ca urmare a deciziei deloc intelepte a pilotilor de a zbura atunci cand vremea nu le permite.

In plus, daca esti la o distanta suficient de mare de pamant (peste 200 de metri altitudine), parasuta de rezerva pe care majoritatea pilotilor trebuie sa o aiba cu ei in sac te va aduce in siguranta inapoi pe pamant; pericolul este sa fii prea aproape de pamant atunci cand faci unele manevre periculoase, caz in care parasuta nu va avea timp sa se umfle cum trebuie inainte sa te lipesti de pamant.
Ca atare, daca pilotul este responsabil si face o analiza corecta a vremii si nu isi asuma riscuri inutile, este improbabil sa apara un accident in timul zborului cu parapanta.

4. A capatat denumirea de la NASA

Poate ca cel care a desenat prima parasuta a fost Leonardo Da Vinci, insa NASA a contribuit la desenarea si denumirea parapantei. In anul 1961, un inginer francez pe numele sau Pierre Lemoigne a facut primii pasi, decupand orificii de ventilatie, amplasate strategic, intr-o parasuta, ceea ce i-am permis sa urce in aer si sa fie directionat, dar NASA a fost cea care a dezvoltat ceea ce se numea “aripa” (sail wing) – folosita pentru recuperarea capsulelor lunare – astfel incat sa devina parapanta.

5. Parapanta este mai confortabila decat scaunul pe care stai in acest moment

Spre deosebire de cele mai multe dintre activitatile cu hamuri, asa cum sunt rapelul sau parasutismul, in cazul parapantei accentul nu se pune pe o serie intreaga de corzi si de chingi care te strang de picioare si de zona mediana a corpului. Hamurile moderne pentru parapanta te conecteaza la ceva asemanator cu un sezlong, in care sunt depozitate parasuta de rezerva si alte bunuri, unele dintre aceste “sezolonguri” conferind chiar suport lombar. Dupa ce faci saltul dintr-un punct pe care il vei alege singur, iar parapanta se va umfla, pur si simplu vei calatori cu balansoarul zburator unde te va duce vantul.

6. Ai frane si combustibil

Sau… un fel de frane si combustibil. In mod cert nu ai motor cu ardere la bord, dar pilotii detin un control real asupra gliderelor cu care coboara. Comenzile pe care fiecare pilot le tine in maini sunt conectate la bordul posterior al lateralelor stanga si dreapta ale aripii, iar acestea pot fi folosite pentru a dirija parapanta si pentru a ajusta viteza. Singurul lucru pe care pilotii il au in mod direct sub control este urcarea – aceasta depinde de abilitatile lor (si, desigur, si de noroc) de a gasi coloane ascendente de aer, care pot ridica parapanta la inaltimi foarte mari.

7. Poti calatori deasupra tarii

Desigur, doar daca esti foarte foarte bun la acest sport. Un zbor cu parapanta in tandem dureaza intre 15 si 25 de minute, insa atunci cand conditiile meto sunt favorabile, zborul poate dura si doua ore si poate acoperi sute de kilometri. Astfel, pilotii care sunt extrem de priceputi la gasirea si exploatarea coloanelor termale ascendente de aer le pot folosi pentru a-si face drum pe distante mari, asa cum o fac si detinatorii recordului mondial, Marcelo Prieto, Rafael Saladini si Rafael de Moraes Barros, care pe 10 octombrie 2019 au stabilit un nou record mondial la zborul cu parapanta pe distanta deschisa, acoperind 588.27 km in 11 ore de zbor cu parapanta, dupa o lansarea remorcata, undeva in apropiere de orasul brazilian Tacima. Zborul lor a avut o viteza medie de 53.5 km/h.
Cei trei au depasit astfel cu 24 de km un record stabilit in 2016 de echipa formata din Samuel Nascimento, Rafael Saladini si Donizete Lemos, care zburasera 564 de km, dupa o lansare clasica din Tacima.

8. Parapanta este propulsata doar de catre vant

Singurul agent de propulsie al unei parapante este vantul. Parapanta este o forma de aparat de zbor fara motor, care nu necesita nici combustibil, nici electricitate si nici baterie!

Parapanta este constituita din voalura realizata din poliamid sau poliester; suspantele care fac legatura intre voalura si sistemul de echipare; chingile port-suspante care fac legatura intre suspante si sistemul de echipare; sistemul de echipare in sine care este atasat efectiv de pilot si care poate fi de doua tipuri – seleta (sezut) care poate avea si airbag de protectie, sau ham (suspendat) – ; ultima parte a parapantei este sacul de transport. In plus, vei mai avea nevoie doar de un deal, niste vant si un pilot experimentat cu care sa zbori in tandem si esti gata de o noua experienta!

9. Parapanta are limita de greutate

Echipamentul de parapanta in tandem cantareste aproximativ 20 de kg, pe care le poti impacheta intr-un sac special si le poti cara ca pe un rucsac. Insa parapanta poate transporta in realitate o greutate de pana la 240 de kilograme. Da, aceasta fasie din material poate ridica in aer o antilopa samur adulta sau un delfin cu dunga alba adult. Ceea ce inseamna ca intr-un zbor in tandem, greutatea maxima totala a pilotului si pasagerului va fi de aproximativ 220 de kilograme. In acest fel, greutatea maxima a pasagerului nu va putea depasi 120 de kg.

10. Parapanta da dependenta

In ciuda faptului ca e cea mai simpla si mai pura forma de zbor uman, parapanta da dependenta. Este o activitate mega distractiva, super emotionanta, palpitanta si atat de reconfortanta incat odata ce inveti sa zbori vei cauta intotdeauna o alta sansa de a imparti cerul cu pasarile. Cei mai multi dintre pasionatii de parapanta recunosc ca inca din prima zi in care au inceput sa zboare se gandesc la asta fara incetare si cauta urmatoarea ocazie de a zbura. Nevoia de a urca si de a pluti usor in aer este intotdeauna irezistibila.

11. Parapanta este potrivita si pentru persoanele aflate in scaun cu rotile

Desi clasificata drept o activitate de extrema aventura, parapanta (mai ales cea in tandem) este o activitate potrivita si pentru persoanele cu dizabilitati, care sunt imobilizate in scaun cu rotile. Cu alte cuvinte, orice persoana cu dizabilitati fizice se poate bucura de un zbor cu parapanta, atata timp cat pilotul este experimentat.

12. Parapanta are beneficii pentru sanatate

Si daca tot vorbim despre lucruri interesante legate de zborul cu parapanta, nu putem incheia fara sa mentionam si beneficiile sale pentru sanatate. Cand te gandesti la parapanta te gandesti in general la adrenalina si la sporturi extreme si mai putin la beneficii pentru sanatate.

Cei mai multi oameni vad zborul cu parapanta doar ca pe o experienta de bifat o data in viata, insa dincolo de faptul ca este o activitate palpitanta care iti da sansa sa vezi lumea dintr-o perspectiva complet diferita, zborul cu parapanta iti ofera si numeroase beneficii atat la nivel fizic cat si mental. Vorbim despre imbunatatirea increderii in sine, depasirea fricilor si anxietatii, reducerea stresului si mentinerea grijilor la distanta, un ajutor in plus in ceea ce priveste concentrarea pe momentul actual si inbunatatirea nivelului de concentrare.

La nivel fizic, zborurile cu parapanta imbunatatesc stabilitatea, echilibrul si postura, intaresc forta trunchiului si reduc riscurile accidentarilor in timpul unor activitati intense. Chiar daca nu te-ai fi gandit la asta, zborul cu parapanta te ajuta sa arzi calorii, datorita adrenalinei generate in timpul zborului.